Ieri, dupa ce m-am ridicat din lene (a se citit pat), am mers in bucatarie si i-am raportat mamei prezenta soarecelui la mine in camera. Mama ii pregatise un fel special: o bucatica de cozonac, din care oricum rontaise soarecele, imbibata cu o fiola intreaga de heparina. Heparina este un medicament anticoagulant, folosit in boli cardio-circulatorii. Mai aveam una ramasa din stocul defunctei mele bunici, pe care mama s-a hotarit sa o foloseasca in interes casnico-sanitar (fiola, nu bunica), ca auzise ea de la cineva ca soarecii mor daca le dai anticoagulante. A dus mama cozonacul cu heparina la mine in camera, eu am protestat: I don't want him to bleed all over! Mama a zis ca nu singereaza, doar moare. Hhmmmm..... Mai pe seara am intrebat daca a mai auzit cineva soarecele, amindoi parintii mi-au raspuns ca nu.
Azi dimineata m-am trezit sa ma duc si eu la birou ca tot omul muncitor. Pe cind ma imbracam, dupa ce am fost la baie, am auzit din nou soarecele zgraptanind undeva la capul patului meu. Deci, heparina n-a functionat. Asa ca trebuie sa luam masuri mai drastice. Fiindca tot nu aveam mare brinza de facut la birou, mi-am facut drum la cel mai apropiat magazin de feronerie sa cumpar o capcana. Dar acestia nu aveau capcane in dotare. Am intrat la un alt magazin unde au tot felul de chestii casnice, intrebind tot de o capcana. Capcane nu aveau, in schimb aveau otrava, sub forma de graunte rosii, sau lipici pt soareci. Am preferat lipici. Ma duc sa-l aplic pe un carton, cu o brinza la mijloc, si....
VA URMA
Monday 12 February 2007
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment