Scurt istoric
Arheologii au descoperit ca din negura timpurilor, pe locul orasului pe care-l vedem astazi, a fiintat o asezare dacica numita Napoca. Dupa ce au cucerit aceste meleaguri, romanii au continuat sa-l numeasca Napoca.
La scurta vreme dupa constituirea unei noi provincii, Dacia Porolissensis, care avea nevoie de un centru politic- administrativ, locul de resedinta al procuratorului prezidial si al unei armate, Napoca este inaltata la rangul de municipiu. Aceasta s-a intimplat in anul 124, cu prilejul calatoriei ‘de lucru’ a imparatului Hadrian. De aici inainte localitatea se va numi Municipium Aelium Hadrianum Napoca. Alegerea acestei localitatidrept centru politico- administrativ a fost dictata de considerente multiple: economice, politice, strategice.
Aproape jumatate de secol mai tirziu, municipiul Napoca este din nou ‘inaltat in rang’ de imparatul Marcus Aurelius si primeste titlul de colonie: Colonia Aurelia Napoca, daruita cu dreptul italic (ius Italicum) , ceea ce inseamna pe linga alte privilegii politice si administrative, scutirea de obligatii funciare, inconjurarea cu un puternic zid de incinta, iar in centru ridicarea unui for propriu marilor orase.
Viata a fost prospera pina la retragerea oficialitatilor si a armatei romane, apoi au venit vremuri de restriste pentru locuitorii din asezarea de pe Somesul Mic. Sub presiunea valurilor migratoare, orasul s-a ruralizat. Apoi, la inceputul perioadei medievale, urmasii locuitorilor din Napoca si-au durat o cetate (castrum) pazita de valuri puternice de pamint si de palisade inconjurate de santuri; asa a aparut o asezare intarita alaturi de una sateasca, prin secolele XIII- IX, la Cluj- Manastur. Asezarea sateasca se intindea in vatra orasului de astazi, iar cimitirul in partea nord- vestica a asezari intarite. Oamenii si-au numit cetatea Cluj si de la aceasta si-a luat numele si satul iar mai tirziu si comitatul. Le-au numit Cluj deoarece atit cetatea cit si satul erau asezateintr-un loc inchis intre dealuri: Clausa- Clusa- Clus- Cluj. Numele latin se datoreaza faptului ca limba latina populara, evoluata si modificata, era limba oamenilor ce au durat asezarile.
In timp, alaturi de populatia daco-romana bastinasa, se mai alatura si grupuri etnice maghiare si germane.Aceste populatii refac incet- incet orasul (civitas) Cluj, care se naste din contopirea satului si a cetatii, refacuta la 1241 dupa distrugerea celei dintii in virtejul marii invazii tataro- mongole. Asezarea buna si viata infloritoare a orasului atrage tot mai multi oameni, asfel incit Cujul devine unul din cele mai infloritoare dintre orasele Transilvaniei. Cu un plan urbanistic radiar concentric, asemenea multor orase europene, este inconjurat de o centura de ziduri puternice, impodobite cu turnuri si bastioane, care comunica cu exteriorul prin 4 porti.
Breslele apar in a doua jumatate a secolului XIV. Exista un consiliu orasenesc de 100 de barbati (centumviri), jumatate din ei alesi dintre oamenii cu stare si jumatate dintre cei cu situatie mai modesta. Pe la mijlocul secolului XV, orasul se putea mindri cu o populatie relativ numeroasa, cca 5500- 6000 de locuitori. La sfirsitul secolului XV erau aproximativ 7000 de locuitori, iar la jumatatea secolului XVI aproximativ 8000. In secolul XVI orasul era chemat cu mindrie ‘orasul comoara’, orasul cel mai de seama al Transilvaniei, impodobit de cladiri din piatra si caramida, de scoli gimnaziale si o universitate (1581- 1603), cu 3 facultati.
Pe la 1660 populatia ajunge la cca 10000 de locuitori: dar, impreuna cu toata Transilvania, sufera o serie nesfirsita de nenorociri: razboaie si invazii otomane si ale Imperiului Habsburgic, epidemii, ploi torentiale si geruri prelungite, seceta, incendii si biruri grele. Toate acestea inseamna decaderea vietii urbane din toate punctele de vedere, economic si politic, cultural si demografic.
In primul deceniu al secolului XVIII, Cujul este ocupat de armatele habsburgice care-i cauzeaza un mare incendiu si o parte a orasului este mistuita de flacari. Intre 1703- 05, orasul trece de sub stapinirea Habsburgilor sub aceea a curutilor lui Francisc II Rakoczi si apoi din nou sub cea a labontilor imperiali. Suferintele orasului au fost mari: zidurile au fost aruncare in aer de beligeranti, numeroase bunuri au fost distruse, populatia scade la 5-6000 de locuitori in 1714. Raminind stapini pe Transilvania si pe oras, Habsburgii construiesc, intre 1713- 16, pe platoul de pe malul sting al Somesului, o cetatuie in stil Vauban. Stapinirea restaureaza catolicismul, construiesc biserici in stil baroc, redeschid la 1698 universitatea, permit patrunderea nobilimii in oras, care-si construieste palate tot in stil baroc.
Din deceniul 4 al secolului XVIII, orasul Cluj cunoaste o inviorare pe parcursul unei perioade mai linistite. Atelierele mestesugaresti sunt completate de manufacturi. Clujul devine locul de resedinta al guberniului, al procuraturii si locul de intilnire al dietei. Situatia demografica inregistreaza un spor sensibil: populatia se dubleaza pina la sfirsitul secolului, ajungind la 10660 de locuitori. Populatia sporeste si prin patrunderea mai masiva a populatiei rominesti, care isi poate acum construi o biserica ortodoxa proprie. Universitatea se modernizeaza, gratie vederilor mai largi ale piaristilor care o patroneaza acum: exista 4 facultati – drept, filosofie, stiintele naturii si chirurgie. Noi cartiere sau suburbii iau nastere, strazile incep sa fie pavate cu piatra,se initiaza iluminatul public cu gaz lampant, iar zidurile, care acum nu mai au practicalitate si impiedica extensiunea orasului incep, din 1820, sa fie demolate treptat.
Rascoala lui Horea din 1784 a avut ecouri pina in oras, unde populatia saraca incepe sa se agite. De aceea nobilimea isi concentreaza la Cluj puterile; aici se urzeste planul de infringere a taranimii. La Dieta din Cluj se sustin revendicarile social- economice, politice si culturaleale poporului roman. Si tot Dieta din Cluj dezbate marea petitie a natiunii romane, cunoscuta sub numele de Supplex Libellus Valachorum (1791); petitia este respinsa.
Revolutia din 1848 a cunoscut la Cluj o amploare deosebita. Orasul trece de la o stapinire la alta: habsburgica, maghiara, din nou habsburgica, asa ca activitatea stagneaza, dezvoltarea incetineste. Mersul vietii si al activitatii se reia dupa revolutie, mai incet in primii ani si mai impetuos din deceniul 7, dar ingradit de multe piedici, generate de compromisul dualist din 1867.
Industria este in dezvoltare, calea ferata se construieste la 1870. In ajunul Primului Razboi Mondial, Clujul era unul din cele mai insemnate centre economice si cel mai insemnat centru cultural. In 1872 se pun bazele unei universitati cu 4 facultati: litere, stiinte, drept si medicina. Apar clinicile universitare si Biblioteca universitara, care serveste si nevoile Institutului agronomic, ale conservatorului si ale institutelor teologice, infiintate la inceputul secolului XX. In 1906 este ridicata cladirea teatrului.
Romanii revendica emanciparea sociala si nationala; in acest scop inainteaza in 1892, imparatului de la Viena cunoscutul Memorand. Rezultatul a fost rasunatorul proces al memorandistilor de la Cluj, in mai 1894 si incheiat cu condamnarea fruntasilor romani la multi ani de temnita. In zilele procesului, peste 80000 de intelectuali, tarani si mestesugari au manifestat pe strazile orasului.
Centru politic, economic si cultural, Clujul creste in suprafata si populatie, ajungind la aproape 61000 de locuitori la 1910. Este ridicata statuia lui Matei Corvin in piata centrala a orasului , de catre sculptorul Janos Fardusz. Desavirsirea unitatii nationale si statale din 1918, la care Clujul si-a adus o insemnata contributie, si-a vadit urmarile binefacatoare si asupra orasului de pe Somes. Acesta devine centrul cel mai important al Transilvaniei. Totusi, cea mai mare si mai insemnata dezvoltare a fost cunoscuta de oras in perioada interbelica. Clujul interbelic isi datoreaza stralucirea mai ales institutiilor de invatamint si cultura. Clujul numara acum peste100000 de locuitori; suprafata cladita a orasului insumeaza acum aproape 1900 ha. Orasul sufera ograva sincopa atunci cind, dupa dictatul de la Viena din 30 august 1940, intra sub stapinire fascista impreuna cu partea de nord a Transilvaniei. Este eliberat in toamna anului 1944, la sfirsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
In anii dictaturii socialiste s-a construit masiv, ridicindu-se noi cartiere de blocuri si cladiri in care functiona industria. Dupa evenimentele din 1989, industria comunista a colapsat, astfel incit, cu putine exceptii, cladirile industriale sunt lasate in paragina. Totusi, dezvoltarea orasului continua, atragind, ca intotdeauna, un numar mare de oameni. Universitatea este in continua dezvoltare, astfel incit pe perioada anului universitar media de virsta a populatiei clujene scade simtitor.
Obiective turistice
Teatrul National, in cladirea caruia functioneaza si Opera Romana, a fost ridicat in 1906 de firma arhitectilor vienezi Velmer si Helmer. Construit in beton armat, teatrul este tipic arhitecturii secesiunii vieneze, reunind intr-un singur ansamblu elemente discordante; cele mai caracteristice dintre acestea sunt grupate in portiunea centrala a fatadei principale, terminata intr- un arc imens si flancata de doua turnuri pe care sunt plasate cvadrigi trase de lei. In fata teatrului se afla doua statui: a lui Mihai Eminescu si a lui Lucian Blaga. Fata in fata cu Teatrul National se afla
Catedrala Ortodoxa, construita in perioada interbelica cu incepere din 1926, dupa planurile arhitectilor Constantin Pompoiu si George Cristinel. Acest edificiu este cel mai concludent exemplu de interpretare moderna, originala a stilului national. Dintre tipurile arhitectonice traditionale in arhitectura ortodoxa, proiectantii l- au ales pe cel triconic; structura interioara a cladirii este alcatuita dintr- un schelet de beton armat, umplut cu caramida, peste care s- a montat apoi imbracamintea din piatra ecarisata. Atit pe interior cit si pe exterior cladirea este impodobita cu bogate si elegante reliefuri cioplite in piatra. Este impresionanta bogatia acestui decor care include, combinate, motive geometrice, florale si zoomorfe.
In mijlocul pietei, se ridica statuia lui Avram Iancu. Aceasta a fost asezata aici in anii 1990.
Intre cladirile mai importante ce inconjoara piata, putem numara:
Palatul Tribunalului, Administratia Financiara, Seminarul Teologic, Cercul Militar si Palatul Prefecturii.
Palatul Tribunalului, construit in stil eclectic la inceputul secolului XX, face apel la un limbaj retoric, incuzind porticul doric cu balcon, frontoane lineare si triunghulare la ferestre, frize cu motive vegetale incarcate, console, ghirlande, volute si chiar figuri in rondo- bosso, realizate in intregime din teracota.
Cladirea Seminarului Teologic si cea a Administratiei Financiare, tot in stil eclectic, au o exprimare mai directa: parterele sunt rusticate si inzestrate uneori cu pseudo-porticuri, dar in compozitia etajelor se exploateaza detasarea sugestiva a ancadramentelor plastice pe fondul uniform de caramida aparenta.
Cercul Militar, construit in perioada interbelica dupa planurile arhitectului George Cristinel, adopta limbajul arhitecturii moderne. Sunt sugestive gruparea compacta a maselor si felul cum ferestrele ample alterneaza cu peretii redusi la simple elemente portante.
Palatul Prefecturii, prima cladire a Camerei de Comert si Industrie, a fost construit la inceputul secolului XX, in stilul secesiunii vieneze, cu un pompos decor eclectic pe o fatada pretentioasa, cu turn dezaxat.
Zidul cetatii si Bastionul Croitorilor: dupa distrugerea Castrului de la Cluj- Manastur in 1241, locuitorii isi reconstruiesc cetatea in vatra orasului de azi, ridicind ziduri masive din blocuri de piatra, intarite cu turnuri la colturi si peste portile de acces. Vestigiile incintei indica un perimetru patrulater, al carui traseu evolua in jurul unui centru, situat pe locul actualei Pieti a Muzeului si cunoscut sub numele de ‘Cetatea Veche‘. Dezvoltarea rapida a Clujului a impus extinderea ariei urbanistice. In 1405 Sigismund de Luxemburg acorda clujenilor dreptul de extindere a fortificatiilor si noua incinta de aparare ce se ridica este de 4 ori mai ampla decit aceea a cetatii, inglobind- o. Prevazute cu creneluri si metereze, cu balcoane de straja si coridoare de aparare sustinute de 2 registre de console, curtinele de piatra au suprafata interioara articulata, la intervale egale, prin contraforturi aplatizate, dar solide. Patru bastioane in colturi si 14 turnuri puternice, aparate de bresle, interpunctau noul traseu. Bastionul Croitorilor (reconstruit intre 1627 – 29) apara coltul de sud- vest; acesta si citeva portiuni din incinta sunt singurele vestigii ce au supravietuit zelului de modernizare si demolarilor amlple din secolul XIX. In fata Bastionului Croitorilor a fost ridicata in 1975 o statuie a capitanului Baba Novac din armata lui Mihai Viteazul.
Catedrala Reformata: din initiativa regelui Matei Corvin se deschide la 1486, in imediata apropiere a Bastionului Croitorilor santierul manastiresc al fratilor minoriti franciscani, condus initial de calugarul Ioan. Lucrarile de ridicare a bisericii s- au extins pina in 1516. Planul este al unei biserici- sala, avind un cor amplificat si o singura nava, foarte larga, plan in genere preferat de ordinele de predicatori. Boltile corului marcheaza prin traseul complex al nervurilor tendinta de trecere de la boltile stelate la cele in mreaja, ce apar deasupra navei. Desi orga este in stil baroc, amvonul este realizat in stil renascentist. Cu toate ca la elaborarea lui au participat trei artisti ce au utilizat tehnici si materiale diferite, de asemenea motive ornamentale diferentiate, rezultatul este o opera unitara, splendid stilizata. In exterior, zidaria de piatra bruta, ramasa aparenta dupa ultima restaurare, imprumuta cladirii o infatisare austera, ce se conformeaza conceptiei dictata de severul spirit minorit. Portalul principal etaleaza un stil gotic tirziu, prezentind deschideri geminate, delimitate de un cadru cu baghete fin profilate.
Statuia Sfintului Gheorghe ce se afla in fata Catedralei Reformate este copia in bronz a celei pe care Regele Carol IV le- o comanda fratilor Gheorghe si Martin din Cluj, pentru Palatul Regal din Praga.
Liceul Gheroghe Sincai a fost ridicat in 1801. Fatada cladirii ce a apartinut initial Colegiului Reformat, tine de neoclasicism prin simplitatea organizarii fatadei, inzestrata cu pilastri aplatizati numai in corespondenta intrarii; curtea cu foisor insa, copiaza inca formele barocului.
Palatul Teleki, actualmente sediul Bibliotecii Judetene ‘Octavian Goga’, a fost construit intre 1790- 95, de Joseph Leder, care organizeaza fatada principala in jurul unui rezalit central, marcat sub acoperis de o balustrada cu urne. Balconul din fier forjat se sprijina pe cheia de arc devenita consola, si pe capitelurile compozite ale coloanelor si pilastrilor alcatuind un fel de culisa in flancurile portalului.
Vis a vis se afla Biblioteca Academiei Romane, cladire moderna, inaugurata in toamna anului 1971.
Liceul Bathory Istvan, initial Liceul romano- catolic, a fost construit intre 1817- 21 in stil neoclasicist de Friederich Thallinger. In peretele rusticat al parterului se deschid ritmic nise semicirculare, cu adincime abia marcata, incadrind ferestrele dreptunghiulare. Pe intreaga inaltime a celor doua etaje, fatada este apoi articulata cu pilastri monumentali, cu tipice capiteluri compozite cu frunze de acant. Deasupra primului etaj se afla casete ornamentale cu reliefuri formate din vaze, vrejuri si ghirlande de flori.
Filarmonica si Casa Universitarilor este construita intre 1935- 37 pe baza planurilor arhitectului G. Cristinel. Edificiul, inglobind doua curti interioare, este organizat in pavilioane diverse. Fatada, careia simplitatea elementelor si dimensiunile ii confera monumentalitate, este flancata de o casa a a scarilor transformata intr- un turn.
Universitatea Babes- Bolyai a fost construita intre 1893- 1902 , in stil eclectic, pe baza planurilor arhitectului Carol Meixner. Peretii din caramida aparenta sunt strapunsi de portaluri si ferestre semicirculare, cu ancadramente de piatra ecarisata.
In fata Universitatii se afla statuia celor mai de seama reprezentanti ai Scolii Ardelene: Samuil Micu, Gheorghe Sincai si Petru Maior. Grupul statuar este opera lui Romul Ladea.
Internatul Colegiului Iezuit ( Convictus Nobilium ), adaposteste acum numeroase institutii. Construit in stil baroc, este grupat in jurul unei curti dreptunghiulare. Relativ simpla, fatada are un expresiv portal cu frontonul despicat, flancat de 2 pilastri cu capiteluri ionice, asezati pe volute, in fata carora, pe baze foarte inalte se ridica 2 coloane. Biserica Iezuitilor, ridicata intre 1718- 28 are o fatada monumentala, flancata de doua turnuri, articulata cu pilastri monumentali dublati si inzestrata cu nise pentru statui si cu sprincene de cornisa de forme variate. Motivele cele mai dinamice ale fatadei sunt pilastri in planuri verticale oblice, fontonul despicat si balconul de sub fereastra centrala. In interior, nava are capele laterale, deschise prin arcade incalecate de balconase si de ferestre trilobe. Peretele estic este ocupat in intregime de altarul ce imita marmura rosie, impodobit cu ghirlande si cu ingeri in zbor, cu aripile si vestmintele aurite. Amvonul, datorat lui A. Schuchbauer, se retine prin proportiile de ansamblu, prin elocventa coronamentului si prin modelajul sigur al statuilor asezate intre curbele sinuase ale parapetului.
Hotelul Continental a fost construit in primii ani ai secolului XX, in stil eclectic, inspirat din stilurile arhitectonice traditionale.
Prima Societate de Asigurari al carei parter gazduieste Libraria Universitatii, apartine aceleiasi perioade si aceluiasi stil eclectic, inspirat, de data aceasta, din secesiunea vieneza.
Statuia regelui Matei Corvin a fost dezvelita in 1902 fiind opera lui Ioan Fardusz. Grupul statuar este alcatuit dintr- o statuie ecvestra a regelui situata pe un piedestal de piatra, iar mai jos, in fata, sunt dispuse statuile lui Blasiu Magyar, Paul Chinezul, Stefan Zapolya si Stefan Bathory.
Catedrala Sfintul Mihail; santierul bisericii a carei costructie incepe pe la mijlocul secolului XIV functioneaza aproximativ 13 decenii, concentrind alaturi de pietrarii locali si mesteri vienezi si slovaci. Edificiul a fost ridicat in etape succesive, fiind conceput la origine pe un plan probabil bazilical si mai restrins, ulterior amplificat. Corul si altarele laterale, inaltate intre 1350- 80 poarta amprenta goticului matur, prin potentarea verticalitatii si prin raportul echilibrat dintre golurile alungite ale ferestrelor si portiunile pline ale zidariei. Apoi planul a fost modificat in sensul unei biserici- hala cu 3 nave acoperite cu bolti in forma de stea, sprijinite pe stilpi puternici cu profilarea bogata si in mare parte lipsiti de capiteluri. Impresionant ca armonie si unitate spatiala, interiorul se desfasoara cu limpezime. Ferestrele ofera privirii ornamente flamboaiante, in stilul goticului tirziu. Portalul principal a fost asezat la 1444 pe fatada de vest. In timpanul delimitat de un amplu arc in perdea, se zareste ststuia Sfintului Mihail cu sulita. Portalul sacristiei a fost executat in 1528 de un sculptor anonim. Reinterpretarea motivelor din Renasterea italiana sugereaza derivatii stilistice si inrudiri cu atelierul Daucher, dar si cu atelierul vienez al lui Anton Pilgram. Amvonul apartine stilului baroc; a fost sculptat in 1740 de Anton Schuchbauer, care executa coronamentul cu statuia impetuos miscata a arhanghelului, si de Johann Nachtigall, autor al corpului sustinut de proeminente volute si ghirlande, decorat cu figuri in relief si in rondo- bosso, precum si al parapetului scarii, cu basoreliefuri. In altarul lateral de sud se afla tabloul baroc “Inchinarea Magilor”, executata de artistul vienez Franz Anton Maulbertsch, caracteristica pentru dozarea luminii, pentru vivacitatea ansamblului cromatic si pentru axele multiple ale compozitiei. Turnul neogotic este alipit fatadei nordice in anii 1834- 63 si reproduce formele de structura si decorative ale catedralei.
Palatul primariei, in stil eclectic, se inspira din stilul palatelor potentatilor florentini din Quattrocento. Inaltat intre 1843- 46, edificiul pe doua nivele, cu o intrare tripartita, a fost proiectat de arhitectul Anton Kagerbauer. Fatada a fost realizata insa dupa planurile lui Ioan Bohm, care a prevazut tratarea peretilor intr-o rustica subliniata si a inzestrat arhivoltele portilor si ferestrelor cu boltari proeminenti. Deasupra cornisei, pe console alternate cu lucarne o balustrada inalta sustine stema Clujului, cioplita in rondo- bosso si circumscrisa de o cununa de lauri.
Cele doua palate gemene apartin statusului romano catolic; au fost construite in stil eclectic, inspirat din stilurile arhitectonice traditionale. In prelungirea lor, pe strada Iuliu Maniu ce le desparte, ansamblul arhitectonic se continua in oglinda pina la prima intersectie, creind astfel singura strada in oglinda din Europa.
Palatul Banffy este cel mai de seama edificiu laic baroc al Clujului. Astazi cladirea adaposteste Muzeul de Arta. A fost proiectat si construit de arhitectul si sculptorul Johann Eberhardt Blaumann. Datind din anii 1774- 85, cladirea circumscrie o curte de onoare patrata, cu foisoare, cu arcuri semicirculare pe stilpi prismatici la parter si coloane ionice si arhitrave la etaj. Fatada principala se grupeaza in jurul rezalitului central al intrarii carosabile, flancata de intrarile laterale pentru pietoni. Corpul poligonal, puternic arcuit inspre afara, sustine la etaj o loggie cu balustrada si cu coloane compozite, zvelte si canelate. Plastica notabila a antablamentului este subliniatasi de arcuirea sa deasupra loggiei, incununata cu stema familiei Banffy, sustinuta de doi grifoni. Sub acoperisul strapuns de lucarne, pe balustrada cu un motiv de panglici impletite, se insiruie statui si urne decorative. Din coridorul intrarii o scara monumentala urca la etajul cu incaperile dispuse in anfilada. Pe vremuri, palatul avea si o curte de servici, fatada secundara reluind in forme mai modeste compozitia celei principale.
Casa Josika apartine stilului neoclasic. Elementul caracteristic in fatada este porticul sobru cu coloanele dorice dublate in perete de pilastri, sustinind un amplu balcon de fier forjat. Atica purtind inscriptia MDCCCXXVII, rustica atenuata a flancurilor si coronamentele ferestrelor ilustreaza si ele programul neoclasic al cladirii.
Casa lui Matei Corvin este singurul edificiu gotic civil din secolul XV ce mai sta astazi in picioare. Cladirea pare a fi anterioara anului 1440, dar a suferit transformari in veacurile urmatoare. Din primele decenii ale secolului XVI dateaza ferestrele cu ancadrament patrulater, decorate cu o sprinceana de cornise, evoluind deasupra unui sir de denticule ce vestesc tranzitia la stilul Renasterii. Portalul este construit in stil gotic tirziu.
Obeliscul din Piata Muzeului a fost ridicat in 1831 pentru a comemora vizita imparatului Francisc I si a imparatesei Carolina. Obeliscul propriu- zis, ingerul purtind efigiile intr-o cununa de lauri, precum si stema orasului sunt opera clujenilor Anton Csuros si Nagy Samuel, dar reliefurile cu momente ale vizitei au fost executate de vienezul Josef Klieber.
Muzeul de Istorie, odinioara casa Petrichevich- Horvath, este un exemplu de adaptare locala a limbajului neoclasic la decorul de palmete al frizei dintre etaje si la motivele florale si geometrice ale casetelor.
Biserica franciscana a fost initial o manastire dominicana construita in stil gotic cu ajutorul subventiilor acordate de Iancu de Hunedoara si de Matei Corvin. Complexul arhitectonic a fost initial realizat intre 1428- 1529. Incaperile monastice erau dispuse pe 3 laturi, inchise pe latura de sud de biserica. Trecind ordinului franciscan, biserica a fost refacuta in stil baroc in secolul XVIII. Fatada dobindeste un monumental turn prismatic pe baza patrata si incununat cu un acoperis in forma de bulb. In interiorul bisericii, tribuna din vest, sprijinita pe 3 arcade, se arcuieste sinuos inspre nava, fiind inzestrata cu un decor in stucatura, cu volute si vrejuri capricioase. Patrunderea pilastrilor in interiorul navei este gradata cu dibacie, folosindu-se uneori si arcuri concave, iar deasupra capitelurilor ionice cornisa se transforma intr-un adevarat antablament.
Cladirile Universitatii Tehnice se afla fata in fata , etalind, pe doua laturi ale aceleiasi strazi, doua ‘laturi’ ale stilului eclectic. Una dintre ele demonstreaza concludent reinterpretarea la sfirsitul secolului XIX fomelor barocului tirziu. Se reiau coloanele bogat decorate, volutele, scoicile, ghirlandele, rezalitul fiind incununat cu un fronton. Cealalta, care a gazduit initial Muzeul Tehnologic Industrial, reia in fatada limbajul clasic al arhitecturii.
Palatul Szeki este construit in stil neogotic, apartinind tot eclectismului. Suprafetele peretilor sunt acoperite de caramida aparenta, dar portalul, ancadramentele, arcadele oarbe, frizele dintre nivele si de sub cornisa sunt cioplite in piatra.
Cetatuia, cetatea austriaca, inaltata intre 1716- 35, dispunind de o pozitie strategica exceptionala, este exemplul cel mai timpuriu de arhitectura laica baroca din principat. Cetatea este inzestrata cu o simpla incinta cu val de pamint, cu patru porti relativ monumentale.
De linga cetate ni se ofera privirilor panorama orasului Cluj Napoca.
Monday 26 March 2007
No comments:
Post a Comment