Iarna pe ulita

Cu miscari moi si lente ma pregatesc sa ies din casa. Mi-e prea somn, de ce trebuie sa ma duc la birou? Era asa de bine in patul meu cel cald. Stiu de pe acum ca imediat ce voi deschide usa blocului o suflare taioasa si inghetata imi va taia respiratia, si va impunge cu mii de ace minuscule pielea de pe fata. De ce nu s-au inventat caciuli de pus pe ochi? Ca doua rani ale fetei, ochii umezi sufera mai tare in frigul de afara. As vrea trei perechi de manusi, si as vrea sa nu mai am picioare. Mi-e prea frig la picioare. Ar trebui sa am o blana lunga care sa le acopere, asa cum au pinguinii. Vreau sa fiu un pinguin la ecuator, asa cu siguranta nu-mi va fi frig. Stiu ca ma voi opune cu tot corpul vintului care sufla din fatza, inghetindu-mi obrajii, si voi inainta contra lui, in ciuda lui, in directia aleasa de mine. Voi ocoli peticele de gheata de pe jos, pentru ca nu vreau sa risc ca de dragul unui patinoar ad-hoc sa ma trezesc intr-o pozitie indemna, cu cracii in sus pe asfalt. Teapana de frig, cu miscari mult reduse si retusate de multiplele straturi de haine de pe mine si de temperaturile minus, voi ajunge la birou unde pot sa redevin eu, pina la urmatoarea iesire la exterior, sau pina la primavara. Dar pina atunci, se poate, va rog, sa hibernez putin?

Tuesday 30 January 2007