Ieri in sfarsit am avut temperaturi mai decente. Plecasem catre casa, toata fericita ca nu mai ajung la metrou acoperita de un val de transpiratie, stil tzunami, si dupa ceva zeci de minute la subsol, cind sa ies de la Muncii, vad ca un grupulet de oameni sta si priveste fascinat si fix catre exterior, blocind cu aceasta ocazie accesul catre iesire. Ies, ma uit, ploua. Na, si ce? Un pic de apa n-a facut rau nimanui. N-s de zahar, nu ma topesc. Ies. Nu ploua tare, dar in interval de jumate de minut si citiva metri mai incolo, s-a pornit un adevarat potop, ploaie calda de vara, ce a fugarit mai toti oamenii sub stresini sau copaci. Eu in schimb zimbeam printre stropi. Mi-am ridicat palmele sa primesc in ele picaturile, in pas de plimbare, Metallica mai tare in casti, si chef de alergat prin balti. Imi intra apa in ochi si in gura, dar eu zimbeam, privind oamenii care se uitau la mine ca la o lunateca. Tenisii erau plini de apa, hainele ude, mp3 playerul la fel. E a doua oara cind ma prinde ploaia in interval de 3 zile.
Asta asa... din micile miracole ale vietii. :)
Friday 29 June 2007
Tuesday, June 16, 2009
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment