Because I Got High...

Prima data cind am fost 'high' a fost fara voia si intentia mea. Da, siiigur, cine te crede? Ha-ha-ha! Da, a fost fara voia mea, in sensul in care, eu, ca un copil cuminte si ascultator de parinti medici, m-am lasat dusa la taiere, si anume la taierea amigdalelor, prin anul 2 de facultate. Cu o ora inainte de operatie mi s-a facut o injectie care continea vreo 3 substante, din care una era un derivat de opiu. Si asa am fost de vesela, si rideam de toate cele, chiar si de lucruri care nu erau neaparat amuzante, pina cind mi s-a facut foarte somn, si am hoatrit ca ma pun sa dorm, operatia maine, va rog. Eh, dar n-a fost dupa mine, ca a fost dupa ei si am ramas fara amigdale.

Dupa operatie n-am avut voie sa dorm timp de o ora. Si stateam eu asezata in fund pe patul de spital, fortindu-ma sa ramin treaza si ma uitam timp la peretele din fata, mai precis la dunga visinie care contrasta puternic cu galbenul de sus si albul de jos. Si nu reuseam nicicum sa vad doar o dunga, erau cind doua, cind trei si se miscau ca barca pe valuri pluteste usooorr... Am dormit, m-am trezit, toate bune si frumoase, mai putin durerea din git, ca anestezia trecuse demult. Si pe seara, fara nici un motiv, m-a palit brusc un acces acut de smiorcaiala. Din senin. Si a trecut la fel de brusc cum a aparut. In urmatoarele doua sau trei seri, la fel smiorcaiam citeva minute, timp in care imi doream intens sa mai am senzatia aia de spuma de mare fericita pe care o aveam sub influenta injectiei. Ulterior am aflat ca era un efect secundar al derivatului de opiu, ceea ce m-a facut sa-mi promit ca n-o sa iau niciodata droguri puternice. Si m-am tinut de promisiune.

Some years later...
Chef. Votca. Iarba. I got a low instead of a high.
Tineam buda in brate de parca mi-ar fi fost cel mai drag prieten, si ma tot rasteam la ea. Ametita, mi-am luat pulsul, care deja trecuse de orice limita, si inima mi-o simteam ca un animal mic si speriat ce se zbate inutil intr-o cusca prea strimta. Moment de panica, intind mina spre clanta de la usa, cu mare grija sa nu-mi misc si capul, deschid usa si strig: "ADIII!!!!!!!!" Erau doi Adi, dar nu ma interesa care din ei doi vine. Numa sa vina cineva. Si unul din ei a venit, a avut grija de mine, mi-a dat apa sa beau, la cererea mea expresa, si intr-un final, cu voce foarte calma si blinda, mi-a explicat ca "acum trebuie sa te ridici si sa iesi de aici, e foarte important sa nu adormi in baie." Nu de alta, dar era singura baie din casa, si mai aveau nevoie si altii, bwahaha. Am iesit si am colapsat pe primul pat pina dimineata, cind mi-am dat seama ca in decurs de 2 ore eu trebuie sa ma vad cu profesorul care-mi supravegheaza lucrarea de licenta. Deci, mai usor si mai cu grija......

Tuesday 10 October 2006