Autobuzul cu babe

Un cot mi se infige in coaste cu indirjire si ramine infipt. E inghesuiala, nu am unde sa ma duc mai incolo, dar persoana atasata cotului se pare ca nu intelege. Ma uit in directia agresiunii... cotul apartine unei babe care priveste inocent pe geam. Ma uit indesat la ea. Intr-un tirziu se uita si ea la mine si se scuza in doi peri. Da, stiu, te incomodez, iti respir aerul, abia astept sa mori si, mai presus de toate, pacatuiesc in fatza ta prin faptul ca sunt tinara. Da, tinara, cum tu ai fost acu zece mii de ani si frumoasa cum n-ai fost tu niciodata. Stiu, acum nu poti sa imi comentezi nesimtirea de a sedea, in timp ce tu, o batrina suferinda, trebuie sa stai in picioare, pentru simplul fapt ca si eu stau in picioare. Dar ti-ar placea sa te plingi vecinei de nesimtirea tineretului de azi, nu?

7.30 dimineata, in statia de autobuz. Oameni grabiti, somnorosi sau stresati vor sa ajunga la serviciu sau la scoala. Si de parca oricum noi, clasa muncitoare, n-am fi prea multi deja pentru autobuzul care se lasa asteptat cam prea mult, mai vor si babele sa mearga in centru. Babele sunt supra-numerar la ora asta... RATUC-ul n-a socotit si pensionari la ore matinale... Babele astea se inghesuie in mare disperare la usa mijlocului de transport, coatele lucreaza peste norma, le auzi respirind precipitat, pentru un scaun liber ar trece peste cadavre. Si mai au si tupeul nesimtit sa se simta ofensate ca nu li se ofera un scaun de catre cei care poate stau opt ore in picioare la serviciu... Si asta in conditiile in care, in statie:
-Buna dimineata, tu!
-Buna dimineata. Ce faci? La piata?
-Da, tu.
-Si io. Ce cumperi?
-Niste rosii. Mai am, da am zis sa iau proaspete pentru copii.
-Aaa! Io merg dupa cartofi, ca mi-o zis sotu ca vrea salata de cartofi la cina.
etc, etc, etc.......
Aia mai are rosii si cealalta baba cumpara ceva ce-i trebuie abia la cina... hm... dragut, nu? Mars inapoi in asternut, ca nici cocosii nu s-au trezit inca.

Aveti liber, femei bune! Sunteti la pensie, bucurati-va de ea, ca nu tine mult. Puteti sa va treziti la orice ora doriti, si la amiaza, sau pe seara, ca in vacanta. Dar cred ca trezitul de dimineata si plecatul catre oras la 7 jumate dimineata le-a intrat in singe, e compulsiv de acum, gata, nu mai scapa poporu de voi. Bine, daca vrei sa ramineti in rind cu populatia activa, haideti cu autobuzul de 7.30, dar atunci comportati-va ca atare, nu va mai plingeti de dureri de oase linga cei care sed. Si, de fapt, daca babele ar mai astepta o jumatate de ora, pina cind cei care au de ajuns la scoli sau serviciu sunt deja intrati in cutiutele activitatii zilnice, ar avea autobuzul liber, sa sada si sa se lafaie, si pe cite doua scaune, daca asa le functioneaza fantezia. Dar nu, se pare ca au o pasiune deosebita pentru contactul fizic cu cei mai tineri decit ele. A, si inca ceva: la piata nu este condica. Puteti merge si mai tirziu, nu se inchide, serios, promit eu, nu se inchide. Ei, niciodata! Se inchide, dar pe inserat.

Alta tura pestilentiala de babe apare la ora de virf din mijlocul zilei. De data asta, din centru catre cartier, ca un facut. Alo! Nu puteti sedea acasa? Cred ca tot in cadrul programului de lucru implementat iremediabil in bioritmul lor. De data asta, gafaie cu sacose. Autobuzul intoarce, opreste, se deschid usile... si cei care vor sa coboare, ca doar e capat de linie, nu pot. Pentru ca babele, in navala de a prinde un loc se posteaza drept in fatza usilor deschise, formind un zid impenetrabil de burti si funduri supradimensionate de grasime tremuratoare si flescaita. Oamenii din autobuz tipa si imping, uneori nu cu multa blindete in zidul asta de carne umana, impinsa de principiul vointei, ca sa strabata la aer si la trotuar. Babe sinistre, incalcati un principiu elementar: ca sa incapeti voi cu burtile si sacosele voastre, trebuie ca cei dinainte sa iasa. Noroc ca cei din interior sunt destul de hotariti.

O zi de sfirsit de iarna, cu soare si zapada fleoscaita, amestecata cu noroi. In troleul prea aglomerat, se sta si pe scari. Eu sunt dintre cei fara noroc, care stau pe scari. Cind opreste in prima statie, cobor pe trotuar, ca sa fac loc si la altii sa se dea jos. O batrinica incearca si ea sa iasa din troleu, dar baba cretina care sta pe scara nu coboara, si batrinica aluneca si cade in flescaraia de pe jos. Eu o ridic si mai am si timp sa intru inapoi in troleu inainte ca acesta sa inchida usile si sa plece. O femeie din statie, in timp ce o ajuta pe batrinica sa-si curete paltonul, ii striga babei de pe scari: " Ce n-o lasi pe doamna batrina sa coboare, tu proasta? Ce stai sa te frece? Ca ti-o trecut vremea de frecat!" Soferul inchide usile si porneste, in ilaritatea generala a pasagerilor. Toti zimbesc, nimeni nu se poate abtine, doar baba de pe scari se uita afara...

Thursday 17 August 2006