Pojorita, o mica localitate din judetul Suceava, se remarca din tren prin doua lucruri: doi munti gemeni, Adam si Eva si un horn de fabrica, care are o poveste. Hornul este din caramida, inalt cam cit un bloc de 4 etaje, poate mai mult, cilindric, usor ingustat catre virf. Hornul acesta nu este perfect drept, dar faptul ca este usor curbat nu se observa decit dintr-un anumit unghi.
Bunicul meu imi povestea ca hornul aceala a fost construit pe vremea cind Bucovina era inca in Imperiul Austro-Ungar, de catre un constructor a carui mindrie era ca toata viata lui facuse hornuri perfect drepte. Ei bine, hornul acesta a fost ultimul pe care l-a facut. Pentru ca nu i-a iesit perfect drept, constructorul s-a aruncat din virf cind l-a terminat.
Multi vor zice ca e o mare prostie, dar eu il inteleg pe om. Sinuciderea lui a avut legatura cu mindria si onoarea lui profesionala. Unul care toata viata a facut hornuri perfecte, drepte si ireprosabile, brusc vede ca a dat gres. Deci, pune capat vietii si carierei lui, ca sa nu mai dea ocazia sa se mai iveasca si alte rateuri.
Acum, in secolul acesta in care ne tirim pasii de ici pina colo fara prea mare entuziasm, ne este familara imaginea unor grupuri de muncitori din care unul munceste si inca 5 stau si se uita la cel care munceste. De cite ori am trecut pe linga cladiri unde muncitorii trageau la masea in timp ce materialele de constructie se plictiseau linga ei, nebagate in seama? De cite ori am vazut muncitori dormind in timpul orelor de lucru? Problema este, atitudinea lor este generalizata, mai toti trag chiulul cit de mult se poate, indiferent ca lucreaza pe santier sau intr-un birou.
Si poate daca romanii ar adopta atitudinea celui care a sarit de pe hornul imperfect, lucrurile ar fi mai bune pentru toti in tara asta, si n-am mai simti nevoia sa zicem ca traim intr-o tara de cacat, asa cum simt eu nevoia s-o zic acum.
Sunday 15 October 2006
Tuesday, June 16, 2009
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment